Atribuţii

Procesul legislativ

În Bundestag - prima Cameră a Parlamentului Federal German, Camera Deputaţilor - se adoptă legile care intră în competenţa Federaţiei (Bund). Bundesrat - a doua Cameră a Parlamentului Federal German, Camera Landurilor - participă de asemenea la procesul legislativ. Deputaţii şi grupurile parlamentare din Bundestag, alături de Bundesrat şi de Guvernul Federal, au dreptul să înainteze în Bundestag proiecte de lege. Pentru a putea supune dezbaterilor în Bundestag o anumită iniţiativă legislativă, aceasta trebuie susţinută de unul din grupurile parlamentare, sau de cel puţin 5 % membrii Bundestagului. Proiectul de lege va fi atunci dezbătut şi votat în Bundestag, cu respectarea unei anumite proceduri. 

Cele trei dezbateri din plen

De regulă, proiectele de acte normative se supun unui număr de trei dezbateri în plenul Bundestagului. Scopul principal al primei dezbateri este de a stabili una sau mai multe comisii de specialitate, care au rolul de a analiza în fond iniţiativa legislativă şi de a o pregăti pentru următoarea dezbatere.
Examinarea proiectelor de lege în procesul legislativ se desfăşoară în comisii permanente, din care fac parte deputaţi din toate grupurile parlamentare. Membri comisiilor se familiarizează întâi cu materia şi apoi se consultă în timpul şedinţelor. Aceştia pot invita la audieri publice diverşi experţi sau reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale . Pe lângă comisiile permanente, grupurile parlamentare îşi pot constitui şi grupuri de lucru, în care acestea îşi elaborează şi definesc propriile opinii.
După încheierea consultărilor, comisia coordonatoare prezintă în plen un raport despre examinările efectuate în fond şi concluziile acestora. Recomandările efectuate de comisie stau la baza celei de-a doua dezbateri în plen, în care deputaţii pot face anumite amendamente şi le pot supune la vot. 
În cea de-a treia dezbatere în plen se reia examinarea proiectului de lege, dar numai dacă acest lucru a fost solicitat de una din grupurile parlamentare, sau de cel puţin 5 % din deputaţi. În această fază mai pot fi propuse amendamente numai de către grupurile parlamentare, sau de cel puţin 5 % din deputaţii din Bundestag, cu condiţia ca acestea să se refere la modificările aduse în a doua dezbatere în plen. Dacă proiectul de lege obţine majoritatea necesară la votul final, acesta dobândeşte calitatea de lege şi va fi trimis ca atare în Bundesrat. 

Procedura de mediere

În cazul în care legea nu obţine avizul necesar în Bundesrat, acesta poate sesiza comisia de mediere. Comisia de mediere este un organism alcătuit din 16 deputaţi din Bundestag şi 16 senatori din Bundesrat.
Avizul celei de-a doua Camere parlamentare - Bundesrat - este absolut obligatoriu în cazul amendamentelor aduse la Constituţie şi în cazul legilor care afectează bugetele landurilor şi competenţa lor administrativă. Dacă actul normativ asupra căruia s-au pus de acord membrii comisiei de mediere prezintă diferenţe faţă de legea adoptată iniţial, acest acord va trebui apoi avizat atât de Bundestag, cât şi de Bundesrat. Dacă în Bundestag şi Bundesrat nu se obţine avizul necesar, aceste organisme pot sesiza la rândul lor comisia de mediere, iniţiind astfel o nouă procedură de arbitraj.
Legile pentru care nu este obligatorie obţinerea avizului în Bundesrat pot intra în vigoare şi în cazul în care membrii comisiei de mediere nu au ajuns la niciun acord. În acest caz, legile respective se vor supune din nou la vot în Bundestag, unde este necesară de această dată o majoritate absolută.

Intrarea în vigoare a legilor

Preşedintele Germaniei verifică dacă legile au fost adoptate pe cale constituţională şi dacă nu contravin în fond prevederilor Constituţiei (Legea fundamentală). Preşedintele semnează apoi legile şi dispune publicarea acestora în Monitorul Oficial al Germaniei. În acest moment, legile se consideră promulgate. Dacă în lege nu se specifică o dată anume pentru intrarea în vigoare, aceasta intră automat în vigoare în cea de a 14-a zi după publicarea în Monitorul Oficial al Germaniei.

Controlul guvernului

În calitatea sa de reprezentant al poporului, ales direct de acesta, Bundestagul are, pe lângă funcţia de legiuitor, şi o altă atribuţie foarte importantă: controlul guvernului. Pentru a-şi putea îndeplini această funcţie de control, deputaţii trebuie să se poată informa despre activităţile şi proiectele guvernamentale. În acest scop, parlamentarii beneficiază de o serie de drepturi şi instrumente, cum ar fi întrebările şi interpelările, sau şedinţele pe teme de actualitate - Aktuelle Stunde.
Bundestagul poate constitui organisme cu rolul de a supraveghea activităţile guvernului. Din această categorie fac parte comisiile permanente, al căror rol prioritar este de a se implica în procesul legislativ. Alături de acestea mai există şi organisme speciale, ca de exemplu comisiile de anchetă, constituite aproape exclusiv pentru a examina activităţile guvernului.

Bugetul federal

Art. 110 din Constituţie conferă Bundestagului dreptul de adoptare a bugetului de stat. În acest buget trebuie evidenţiate toate cheltuielile statului. Proiectul de buget şi proiectul de lege a bugetului de stat sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor Publice, după care sunt examinate şi adoptate de guvern. Pentru a putea intra în vigoare, proiectul de buget de stat trebuie să treacă prin Bundestag şi prin Bundesrat. Dat fiind că Bundestagul deţine dreptul de adoptare a bugetului de stat, proiectul de buget poate deveni lege doar cu majoritatea parlamentului.